Planul lui Dumnezeu pe care nu-l înţelegem

O, adâncul bogăţiei, înţelepciunii şi ştiinţei lui Dumnezeu! Cât de nepătrunse sunt judecăţile Lui şi cât de neînţelese sunt căile Lui! Şi, în adevăr, „cine a cunoscut gândul Domnului? Sau cine a fost sfetnicul Lui? Cine I-a dat ceva întâi, ca să aibă de primit înapoi?” (Romani 11:33-35).

Nu de puţine ori în viaţa de credinţă trecem prin momente în care ne simţim părăsiţi, neajutoraţi şi fără de speranţă. O mulţime de întrebări ne năpădesc fiinţa, majoritatea avându-l în centru pe Dumnezeu. Unde este El? De ce nu mă ascultă? De ce mi se întâmplă toate aceste lucruri? Ce vrea să facă Dumnezeu cu mine? S-a ascuns oare Dumnezeu? De ce nu-mi răspunde?

Pentru început aş vrea să vă spun că Dumnezeu nu este obligat să ne dezvăluie nouă tot cea ce El face în prezent sau urmează să facă. Ceea ce ştim despre El, ştim fie din lucrarea acestuia în natură, în univers, de unde aflăm că El este un Dumnezeu măreţ, atotputernic şi ordonat; fie din revelaţia scrisă, pe care noi o numim Scriptură. De acolo aflăm că El este un Dumnezeu sfânt, drept şi bun, care are un plan cu omul, pe care vrea să-l salveze de la moartea veşnică şi să-l ducă în Împărăţia Lui. Ceea ce aflăm din Scriptură, despre natura lui Dumnezeu şi despre lucrarea Lui de mântuire prin Hristos, este suficient ca noi să ştim ce avem de făcut şi să acţionăm în consecinţă.

Dar pe lângă lucrarea de mântuire, Dumnezeu ne asigură că va fii împreună şi alături de noi în fiecare zi. Cu alte cuvinte, Dumnezeu este interesat şi de bunăstarea noastră imediată şi nu doar de cea pe termen lung, cu consecinţe eterne. Problema este că de multe ori avem impresia că am rămas singuri, că Dumnezeu ne-a părăsit, şi trebuie să înfruntăm singuri vitregiile vieţii. Aşa cum precizam mai sus, Dumnezeu nu ne va dezvălui pas cu pas tot ceea ce El vrea să facă cu noi. Dacă ar fii aşa atunci am deveni dependenţi de cuvântul Lui, am deveni capricioşi, ne va lipsi iniţiativa şi ne-am asemăna cu necuvântătoarele. Ajunge să fim încredinţaţi că Dumnezeu este interesat de binele nostru, de atotputernicia Lui şi de onestitatea Lui.

Şi totuşi, de ce nu înţelegem modul în care lucrează Dumnezeu?

1. Nu avem răbdare şi o luăm înaintea lui Dumnezeu.

Un exemplu grăitor în acest sens este împăratul Saul care are de luptat cu filistenii, mult mai numeroşi şi mai bine înarmaţi decât evreii (1Samuel 13). După ce aşteaptă şapte zile ca să sosească Samuel şi să aducă jertfele, pentru că acesta întârzia, iar poporul dezamăgit şi plin de frică începea să îl părăsească, a făcut ceea ce nu avea voie să facă: să aducă jertfe. Când soseşte Samuel, primeşte un răspuns neaşteptat: „Ai lucrat ca un nebun şi n-ai păzit porunca pe care ţi-o dăduse Domnul Dumnezeul tău. Domnul ar fi întărit pe vecie domnia ta peste Israel; (1 Samuel 13:13).

Un alt exemplu este Avraam care nu mai are răbdare să aştepte împlinirea promisiunii lui Dumnezeu şi îndemnat de Sara, are un copil cu roaba acesteia, Agar (Genesa 15:2 – 5; 16:1 – 3; 17:15 – 18). Consecinţele acestui fapt le putem vedea şi azi. Este de ajuns să urmărim ştirile privitoare la conflictele din Orientul Mijlociu.

Atunci când o luăm înaintea lui Dumnezeu, întotdeauna vom face greşeli, unele din acestea având consecinţe asupra viitorului nostru imediat sau chiar pe termen lung.

1. Ascultăm de cei de pe margine, oameni lipsiţi de maturitate spirituală.

De obicei când ajungem într-o situaţie de criză, căutăm sprijin şi consiliere iar uneori simţim nevoia de a ne descărca sufletul în faţa cuiva care este dispus să ne asculte. Nu toţi acei care sunt dispuşi să asculte dovedesc maturitatea spirituală sau competenţa necesară în a da sfaturi altora. Soţia lui Iov îl dojeneşte pe acesta şi îi dă un sfat teribil: Nevasta sa i-a zis: „Tu rămâi neclintit în neprihănirea ta! Blestemă pe Dumnezeu, şi mori!” (Iov 2:9). Ce s-ar fii întâmplat dacă Iov ar fi ascultat?

Un alt exemplu îl găsim în 1 Împăraţi 12 şi este vorba de tânărul împărat Roboam. Acesta nu ţine cont de sfaturile celor bătrâni, trecuţi prin şcoala vieţii şi ascultă de sfaturile celor de vârsta lui. Rezultatul este o naţiune divizată, război fratricid, apostazie spirituală şi idolatrie pentru Regatul de Nord, lucru ce va continua câteva sute de ani.

În Psalmul 73, Asaf are atâtea întrebări cărora nu le găseşte răspuns şi frământarea lui îi pune în pericol chiar şi stabilitatea lui spirituală (vers. 13, 14). Răspunsul nu îl găseşte decât atunci când intră în Sfântul Locaş, adică în prezenţa lui Dumnezeu (vers. 16, 17).

1. Nu suntem în locul din care se poate vedea lucrarea lui Dumnezeu în ansamblul ei.

Ca să fiu înţeles vreau să vă imaginaţi că urcăm pe un munte şi vrem să ajungem în vârf. La un moment dat, vârful spre care ne îndreptăm, se vede la orizont. Dar când ajungem acolo, în faţa noastră se deschide o altă perspectivă şi ne dăm seama că am parcurs doar o parte din drum şi de fapt vârful se află mult mai departe. Din locul în care eram la început nu puteam vedea decât o parte a realităţii.

Iosif din Cartea Genesei avea atâtea întrebări cu privire la vitregiile la care era supus sistematic şi în mod sigur a avut şi momentele lui de dezamăgire faţă de Dumnezeul tatălui său, în care el credea. Dar a venit un moment în care s-a luat vălul şi a văzut realitatea în întregime şi a exclamat: Dumnezeu m-a trimis înaintea voastră ca să vă rămână sămânţa vie în ţară şi ca să vă păstreze viaţa printr-o mare izbăvire. Aşa că nu voi m-aţi trimis aici, ci Dumnezeu; El m-a făcut ca un tată al lui faraon, stăpân peste toată casa lui şi cârmuitorul întregii ţări a Egiptului. (Geneza 45:7-8)

Pavel, care a experimentat revelaţii, de care puţini au avut parte, este conştient de limitările noastre pe acest pământ: Acum, vedem ca într-o oglindă, în chip întunecos; dar atunci, vom vedea faţă în faţă. Acum, cunosc în parte; dar atunci, voi cunoaşte deplin, aşa cum am fost şi eu cunoscut pe deplin. (1 Corinteni 13:12).

Ce trebuie să facem când întrebările rămân fără răspuns?

1. Lasă-l pe Dumnezeu să fie Dumnezeu. Când traversăm Valea Plângerii şi vrem să ieşim de acolo prin metodele noastre, nu facem altceva decât să încercăm să-L coborâm pe Dumnezeu la nivelul nostru. Noi ar trebui să ştim că:
   

2. Dumnezeu este suveran – Lui niciodată lucrurile nu-i scapă de sub control.

3. Dumnezeu este omniscient – problema ta este cunoscută înaintea Lui.

4. Dumnezeu este credincios – El se va ţine de cuvânt.

5. Continuă să ai părtăşie cu Biserica. Una dintre tendinţele des întâlnite la persoanele care trec prin probleme, este de a se izola de comunitate. Se îndepărtează de oameni atunci când au nevoie de sprijin şi consiliere (mă refer la persoane mature şi competente) şi se îndepărtează de Dumnezeu tocmai în momentele în care au cea mai mare nevoie de El. Să veghem unii asupra altora, ca să ne îndemnăm la dragoste şi la fapte bune. Să nu părăsim adunarea noastră, cum au unii obicei; ci să ne îndemnăm unii pe alţii şi cu atât mai mult, cu cât vedeţi că ziua se apropie (Evrei 10:24-25).

6. Aşteaptă cu răbdare ajutorul Domnului. De cele mai multe ori agenda noastră nu corespunde cu agenda lui Dumnezeu. El are timpul lui şi planurile lui, iar noi trebuie să ne conformăm. Numai aşa vom putea să depăşim obstacolele, să dăm la o parte orice piedică … şi să alergăm cu stăruinţă în alergarea care ne stă înainte.

Fraţii mei, să priviţi ca o mare bucurie când treceţi prin felurite încercări, ca unii care ştiţi că încercarea credinţei voastre lucrează răbdare. Dar răbdarea trebuie să-şi facă desăvârşit lucrarea, ca să fiţi desăvârşiţi, întregi şi să nu duceţi lipsă de nimic. (Iacov 1:2-4).

Să nu vă părăsiţi, dar, încrederea voastră pe care o aşteaptă o mare răsplătire! Căci aveţi nevoie de răbdare, ca, după ce aţi împlinit voia lui Dumnezeu, să puteţi căpăta ce v-a fost făgăduit. „Încă puţină, foarte puţină vreme”, şi „Cel ce vine va veni şi nu va zăbovi. Şi cel neprihănit va trăi prin credinţă; dar, dacă dă înapoi, sufletul Meu nu găseşte plăcere în el.” Noi însă nu suntem din aceia care dau înapoi ca să se piardă, ci din aceia care au credinţă pentru mântuirea sufletului. (Evrei 10:35-39)

#întrebări #planulluiDumnezeu #răbdare #ValeaPlângerii