top of page

O viziune globală asupra Evangheliei: importanţa strategică a Europei (2)

Oponentul cel mai periculos al Evangheliei nu este islamul, hinduismul sau budismul. Cea mai mare provocare pentru credinţa creştină este ateismul şi agnosticismul european, care creşte mult mai repede decât credinţa evanghelică.

În ultimii 10 ani, una dintre temerile cele mai extinse la nivel global a fost posibilitatea că un anume tip de gripă aviară se va extinde în toată lumea şi va infecta milioane de persoane. Dar acest lucru deja s-a întâmplat la nivel spiritual: ţările în curs de dezvoltare s-au contagiat cu acest virus mortal european al necredinţei. Lăsaţi-mă să vă explic.

De multe ori evanghelismul este descris ca mişcarea religioasă cu cea mai mare creştere, cea mai dinamică în ţările în curs de dezvoltare. Alţii ar spune că islamul este cel care se încadrează cel mai bine în această descriere. Necredinţa (ateismul şi agnosticismul) este religia care a crescut cel mai mult în secolul XX. În 1990 existau aproximativ 225 000 de atei în toată lumea, şi 90 % dintre aceştia locuiau în Europa. În anul 2000, numărul a crescut ajungând la 150 de milioane, dar numai 15 % dintre cei care nu mai cred nimic, locuiesc în Europa. Următorul grafic arată creşterea ateismului în ultimii 100 de ani, o creştere extraordinară. Ateismul, care s-a născut ca un sistem de credinţe european, a devenit o mişcare globală a cărui adepţi locuiesc în afara Europei.

54eb7e9a9b476_pritchard1

Distribuția ateilor în Europa (albastru) şi în restul lumii (roşu) în anul 1900 şi în 2000


Aceşti atei împing un număr tot mai mare de agnostici înspre necredinţă. În 1900 existau aproximativ 3 milioane de agnostici în toată lumea, în timp ce în anul 2000 numărul a ajuns la 750 de milioane. Conform lui World Christian Encyclopedia „Două sisteme imense semireligioase s-au născut între religiile lumii: agnosticismul şi ateismul. Aceste sisteme contau cu o prezenţă minusculă în 1900 (abia 0,2 din populaţie), dar au crescut într-o formă exponenţială. În actualitate primesc 8,5 milioane de convertiţi în fiecare an, şi este foarte probabil că vor atinge cifra totală de un miliard foarte curând”. O creştere a ateismului şi a agnosticismului de la 0,2 % la 15 % din populaţia mondială, este o cifră semnificativă. Şi comparaţia între creşterea explozivă a necredinţei faţă de cea a evanghelismului este alarmantă. Aşa cum se arată în graficul următor, evanghelismul a crescut doar de la 4,8 % la 10,7 % din populaţia mondială, în aceeaşi perioadă.

54eb7e9aad432_pritchard2

Creşterea necredincioşilor (albastru) faţă de creşterea evanghelicilor (roşu) între 1900 şi 2000


Necredinţa a început ca şi o idee europeană, dar s-a transformat într-un tsunami cu repercursiuni mondiale. De ce a fost atât de efectivă Europa în a contamina restul lumii cu această epidemie?

  1. Europa a avut o puternică influenţă în lume în ultimii 500 de ani.

În ultimii 500 de ani, majoritatea liderilor anumitor mişcări proveneau din Europa. Renaşterea, Reforma, Iluminismul, Revoluţia Ştiinţifică, Educaţia Superioară, Marxismul, Nazismul şi Post-modernismul au avut rădăcinile în Europa şi au dominat culturile moderne, au cauzat războaie mondiale, au întărit ideologiile în ţări ce controlau milioane de persoane şi au format generaţii de lideri. Dacă biserica vrea să înţeleagă şi ştie să răspundă potrivit la acestea şi la alte mişcări de provenienţă europeană, va trebui să investim timp şi energie pentru a le înţelege în perimetrul Europei. Acest lucru este foarte relevant deoarece multe din aceste mişcări nu sunt neutre în răspunsurile lor, la Evanghelie.

54eb7e9ac0ea2_pritchard3copia

Mişcările intelectuale cu originea în Europa începând cu anul 1300 şi până azi


Pentru a putea comunica Evanghelia într-o manieră efectivă la acei care au fost influenţaţi de aceste mişcări, trebuie să le înţelegem şi să găsim metode de a arăta adevărul şi relevanţa Evangheliei.

  1. Europa este principalul educator al restului lumii

Europa nu este doar la originea ideilor cele mai dominate din lume, ci este şi principalul educator al liderilor din lume. Numărul de studenţi străini ce se formează în Europa este dublu faţă de numărul celor ce se formează în Statele Unite.

54eb7e9ad49d0_pritchard4

Numărul de studenţi internaţionali în universităţile din Statele Unite şi Europa în anul 2012


Mai mult, principalele universităţi americane sunt în realitate universităţi europene cu accent american. Disciplinele ce se studiază în universităţile americane au fost create de către europeni. Fiecare din aceste discipline reprezintă un mod de a vedea lumea. Aceste centre intelectuale sunt purtătorii virusului necredinţei, menţionat anterior. Unul dintre avanposturile necredinţei în America şi în ţările în curs de dezvoltare, este universitatea, care îşi formează studenţii după propria-i imagine. Indicatorul statutului de persoană importantă într-o ţară în curs de dezvoltare, este tocmai diploma obţinută la una din aceste universităţi occidentale. Un prieten care a călătorit recent în Africa îmi povestea că l-a impresionat numărul mare de persoane care ocupau posturi de conducere şi posedau astfel de diplome. Mi-a comentat că în Africa „când vorbeşte o persoană cu un doctorat la Cambridge, se face o linişte de mormânt în încăpere”. Drumul spre succes în ţările în curs de dezvoltare, depinde de educaţie, şi modalitatea de a-l obţine se face printr-o diplomă prestigioasă.

Influenţa Europei în ţările în curs de dezvoltare creşte datorită afluenţei liderilor cu educaţie europeană.  Europa este locul unde se dă bătălia globală pentru Evanghelie. Oponentul cel mai periculos al Evangheliei nu este islamul, hinduismul sau budismul. Cea mai mare provocare pentru credinţa creştină este ateismul şi agnosticismul european, care creşte mult mai repede decât credinţa evanghelică. Dacă biserica în Europa are nevoie de ajutor, antidotul împotriva necredinţei trebuie găsit în Europa şi apoi trebuie răspândit în toată lumea. Trebuie echipaţi şi instruiţi lideri din toată lumea pentru a putea înţelege şi să demonteze aceste obiecţii moderne asupra Evangheliei. Cu alte cuvinte, evanghelicii trebuie să se centreze în Europa ca şi câmp de luptă unde trebuie combătute aceste probleme şi să fie pregătită viitoarea generaţie de lideri evanghelici mondiali.

Ce se întâmplă când un centru de control al sănătăţii din Statele Unite detectează că a apărut un virus periculos în vreo parte a lumii? Centrul va trimite imediat acolo o echipă de investigatori şi oameni de ştiinţă pentru a izola virusul şi a decide cum se poate distruge. Cu alte cuvinte, centrul nu aşteaptă ca virusul să ajungă la frontiera cu Statele Unite pentru a iniţia un tratament, ci se va deplasa acolo, în zona infectată pentru a încerca să se găsească un tratament la faţa locului. Odată ce tratamentul devine efectiv acolo, se pot transmite diferite iniţiative de imunizare locală, regională sau internaţională. Analogic, este nevoie să se găsească un tratament pentru necredinţa din Europa, în loc să se zăbovească cu răspunsul, până ce s-a infectat o altă zonă diferită. Imaginaţi-vă că intraţi să vă consulte un medic şi înainte de a vă examina, medicul vă spune: „aveţi nevoie de o operaţie pe creier. Culcaţi-vă pe pat în timp ce eu iau burghiul”. Este normal ca înainte ca un medic să scrie tratamentul, trebuie să dea un diagnostic. Aplicaţia este aceeaşi şi în teren spiritual. Primul pas pentru a rezolva o problemă, trebuie să-ţi dai seama că ai o problemă şi apoi să o înţelegi. În prima noastră postare, vorbeam despre o privire de ansamblu despre ce se întâmplă în lume (am văzut că lumea are o problemă), iar în acest articol, am privit la importanţa strategică a Europei (înţelegem mai bine originea problemei). În următoarea postare, vom merge mai departe pentru a înţelege de ce s-a ajuns aici şi cum este afectat evanghelismul în ţările în curs de dezvoltare în ziua de azi.

Această serie de articole sunt scrise de teologul Greg Pritchard şi publicate de Protestante Digital. Materialul a fost preluat şi tradus cu permisiunea portalului Protestante Digital.

Greg Pritchard, licenţiat la Trinity School şi cu un doctorat la Northwestern University, este în prezent preşedintele Forumului Liderilor Creştini (FOCL) şi director al Forumului de Liderat European (ELF).

Toate statisticile relaţionate cu biserica evanghelică şi cu necredinţa, au fost preluate din primul volum al World Christian Encyclopedia (Ed. David B. Barrett). Statisticile privind studiile internaţionale au fost preluate din datele Institutului de Statistici de la UNESCO: http://www.uis.unesco.org/Education/Pages/international-student-flow-viz.aspx

 
 
 

Comments


bottom of page