Decizii greşite, urmări pe măsură – lecţia lui David

De ce ajungem să luăm decizii greşite în viaţă şi ce trebuie să facem după aceea. Textul din 2 Samuel 24:1 – 25, evocă un episod din viaţa lui David din care putem învăţa şi în vremurile noastre.

În fiecare zi suntem obligaţi de circumstanţele vieţii să luăm decizii. Unele sunt minore, altele sunt importante şi altele sunt determinante. Clasificarea acestora o facem în funcţie de modul şi dimensiunea în care acestea ne afectează viaţa noastră zilnică. Unele decizii vor avea efect asupra noastră doar pe parcursul unei zile (de ex. ce mâncăm sau cum ne îmbrăcăm), altele ne vor afecta o perioadă mai lungă, sunt decizii care ne vor afecta toată viaţa şi sunt alte decizii a căror efecte trec dincolo de ceea ce noi percepem, spre veşnicie. Nu întotdeauna vom lua deciziile cele mai bune, ba uneori vom lua chiar decizii greşite. Dacă sunt corecte sau greşite, le vom judeca după efectele ce decurg din ele, pozitive sau negative. Ceea ce este de asemenea important este faptul că unele decizii nu vor afecta doar viaţa noastră, ci se vor răsfrânge şi asupra altora, în mod direct sau indirect.

David la un moment dat ia o decizie care se dovedeşte apoi că a fost greşită. În textele din 2 Samuel 24 şi 1 Cronici 21, David se hotărăşte să facă numărătoarea poporului şi deşi apropiaţii lui în frunte cu Ioab, îl sfătuiesc să renunţe, el nu cedează. De ce este această hotărâre greşită, este greu de înţeles pentru noi cei din vremea modernă, unde totul este numărat, cântărit sau măsurat. De asemenea, pe vremea lui Moise, poporul a fost numărat de mai multe ori şi nu ni se spune că acest lucru ar fi fost greşit. Va trebui să căutăm motivaţia care l-a împins pe David spre această decizie, căci se pare că acolo este problema.

De ce luăm decizii greşite în viaţă ? Aş vrea să prezint câteva motive:

–          Ignoranţa, nepăsarea, indiferenţa. Solomon ne îndeamnă în Eclesiastul cap. 5  „păzeşte-ţi piciorul când intri în Casa lui Dumnezeu” (vers. 1); „nu te grăbi să deschizi gura, şi să nu-ţi rostească inima cuvinte pripite înaintea lui Dumnezeu” (vers. 2); şi „nu lăsa gura să te bage în păcat şi să nu zici înaintea trimisului lui Dumnezeu: „m-am pripit”. Pentru ce să se mânie Dumnezeu din pricina cuvintelor tale şi să nimicească lucrarea mâinilor tale” (vers. 6). Ultima parte a acestui ultim verset ne sugerează că nu avem nici o scuză înaintea lui Dumnezeu din cauza ignoranţei sau a indiferenţei noastre. O bună informare, va duce la decizii corecte şi eficace.

–          Frica, mânia. Saul ia de două ori decizii greşite sub imperiul fricii (se temea de popor că îl părăseşte – prima dată; şi că nu-l vor mai urma dacă nu-i lasă să ia din prada de război – a doua oară), decizii care îl vor costa scump de tot. Simeon şi Levi omoară o cetate întreagă, datorită mâniei (Genesa 34:7, 25), iar Irod porunceşte omorârea tuturor copiilor sub 2 ani din Betleem, tot datorită mâniei (Matei 2: 16).

–          Mândria, orgoliul, grandomania. Acesta se pare că este cazul lui David în textul nostru. În 1 Cronici începând cu cap. 18, ne sunt enumerate victoriile lui David în războaie şi popoarele cucerite, iar numărătoarea poporului este făcută în ultimii ani ai domniei lui. Afirmaţia lui Ioab „Domnul să facă pe poporul Lui încă de o sută de ori pe atât! Împărate, domnul meu, nu sunt ei toţi slujitori ai domnului meu”?, ne întăreşte convingerea că motivaţia lui David a fost mândria generată de succesele obţinute.

Dar dacă am luat decizii greşite? Ce este de făcut atunci?

În cazul acesta trebuie să ştim că o decizie greşită nu mai poate fi anulată. Nu mai putem da timpul înapoi. În schimb putem să corectăm erorile comise, luând alte decizii în conformitate cu Scriptura:

–          Recunoaşteţi greşeala – este pasul determinant în corectarea deciziilor greşite. Dacă pe acesta nu-l facem, nici nu mai putem vorbi de următorii paşi.

„David a simţit cum îi bătea inima, după ce făcuse numărătoarea poporului”, ceea ce ne face să înţelegem că el îşi pierduse pacea şi că Dumnezeu îl presiona ca să-l conştientizeze de greşeala lui (Psalmi 32:3, 4). Un verset din Cartea Proverbelor ne spune că „Cine îşi ascunde fărădelegile nu propăşeşte, dar cine le mărturiseşte şi se lasă de ele capătă îndurare” (Proverbe 28:13).

–          Asumă-ţi responsabilitatea deciziei greşite – când de obicei tendinţa omului este de a da vina pe alţii. În schimb David, după ce îşi recunoaşte greşeala, spune: „Eu sunt vinovat: dar oile acestea ce au făcut? Mâna Ta să se îndrepte, dar, împotriva mea şi împotriva casei tatălui meu”, deşi versetul 1 ne sugerează ideea că Dumnezeu era aprins de mânie împotriva a tot Israelul.

–          Acceptă consecinţele, disciplinarea – prin care înţelegem că Dumnezeu nu tolerează păcatul şi fiecare trebuie să plătească pentru el, dar în sensul disciplinei şi nu al ispăşirii acestuia. Lui David nu i se oferă altă opţiune decât de a alege o pedeapsă din trei posibile. Aceeaşi idee o întâlnim şi în Evrei „Căci Domnul pedepseşte pe cine-l iubeşte şi bate cu nuiaua pe orice fiu pe care-l primeşte. Suferiţi pedeapsa: Dumnezeu Se poartă cu voi ca şi cu nişte fii” (Evrei 4: 6, 7), dar această pedeapsă este rezultatul păcatului deoarece în vers. 4 din acelaşi capitol, ni se spune că noi nu ne-am împotrivit încă până la sânge, în lupta împotriva păcatului.

Ce face Dumnezeu din eşecurile noastre:

Pavel spune că puterea Domnului, în slăbiciunea (noastră) este făcută desăvârşită. În locul unde David a văzut pe îngerul Domnului cu sabia scoasă ca să nimicească pe Israel, a zidit un altar şi apoi acolo a fost stabilit locul unde fiul său Solomon a zidit Casa Domnului. O decizie greşită care îl duce la păcat, apoi o pocăinţă sinceră şi în cele din urmă Dumnezeu face din aceasta mijlocul prin care să-şi arate slava şi măreţia.

Ghedeon se vede mic şi neînsemnat dar Dumnezeu face din el o căpetenie şi un izbăvitor, iar lui Petru după ce se leapădă de Învăţătorul, şi apoi se pocăieşte, Domnul Isus îi încredinţează oile, oiţele şi mieluşeii.

Fiecare dintre noi am luat la un moment dat decizii greşite. Probabil că ne tot lamentăm vrând să dăm timpul înapoi, continuăm să dăm vina pe alţii sau rămânem nepăsători şi indiferenţi. Soluţia este la îndemâna noastră, dar aceasta trece obligatoriu pe la o pocăinţă sinceră şi apoi o trăire în conformitate cu Scriptura. Numai atunci eşecurile noastre vor deveni oportunităţi în mâna lui Dumnezeu care poate să facă nespus mai mult decât cerem sau gândim noi.

#Dumnezeu #eşecuri #David #deciziigreşite #soluţii